Alergia la metale: cauze, simptome, tratament

Alergia la metale este o tulburare a sistemului imunitar. Ea afecteaza intre 10-15% din populatia lumii si produce o varietate de simptome precum: eruptii cutanate, umflaturi sau dureri. Pe langa reactiile locale, hipersensibilitatea la metale se poate manifesta si ca afectiuni cronice, cum ar fi fibromialgia sau sindromul oboselii cronice.

Afla care sunt metalele care pot provoca alergii, care sunt simptomele reactiilor alergice, cauzele si metodele de tratament!

• Cum apare alergia la metale?
• Ce metale provoaca reactii alergice?
• Factori de risc
• Simptomele alergiei la metale
• Diagnosticul alergiei la metale
• Tratamentul alergiilor la metal
• Remedii naturiste
• Metode de gestionare si preventie

Alergia la metale este similara cu alte alergii.

In mod normal, sistemul imunitar are rolul de a apara organismul uman de invadatori straini precum virusi si bacterii. La unele persoane, sistemul imunitar identifica ionii metalici ca o amenintare si ii ataca eliberand substante chimice, printre care si histamina. Aceste substante provoaca inflamatii in corp si diferite simptome.

Orice metal poate cauza o alergie, insa cei mai comuni alergeni sunt:

• Nichelul
• Cobaltul
• Cuprul
• Cromul

Alergia la crom este mai rara.

Principala cauza de sensibilizare o constituie sarurile de crom (cromatii) utilizate la fabricarea cimentului, mortarului, vopselelor, anticorozivelor.

Recent, s-a constatat ca si aurul, paladiul, aluminiul, platina, mercurul si titanul pot, de asemenea, provoca alergii.

Toate aceste metale se gasesc in diverse obiecte din viata de zi cu zi, precum:

• Bijuterii. Cerceii, lantisoarele, ramele de ochelari si alte bijuterii pot contine nichel. Contactul cu acest metal poate cauza o problema dermatologica cunoscuta sub numele de dermatita de contact.
• Telefoane mobile. Aceste device-uri pot contine urme de cobalt, nichel, dar si cupru si crom.
• Articole de imbracaminte. Nasturii, fermoarele, capsele, diferite accesorii vestimentare contin metale care pot fi alergenice.
• Dispozitive medicale. In aceasta categorie intra implanturile dentare, dispozitive intrauterine, solduri si alte implanturi artificiale, stimulatoare cardiace, stenturi, tije si altele.
• Produse cosmetice si sapunuri. De exemplu, dermatograful sau fardurile si unele sapunuri pot contine crom. Prin urmare, daca esti alergica la metale, este important sa citesti cu atentie etichetele acestor produse.
• Alte surse de metale. Pe langa obiectele enumerate mai sus, metale se pot gasi in: monede, ceasuri, chei, tigari electronice, instalatii sanitare cromate, solutiile lentilelor de contact sau cerneala care se foloseste pentru tatuaj.

Unele persoane cu o sensibilitate foarte mare pot fi afectate si de alimentele care contin nichel. Acestea includ produse din soia, mazare, conserve, pudra de cacao, scoici si caju.

Cauza exacta a alergiei la metale nu este pe deplin cunoscuta.

Cu toate acestea, se cunosc anumiti factori de risc care pot favoriza aparitia reactiilor alergice.

Conform specialistilor, acesti factori sunt:

• Mostenirea genetica. Persoanele care au un istoric familial de alergii sunt mai predispuse la dezvoltarea hipersensibilitatii la metale.
• Expunerea indelungata la metale. Persoanele cu ocupatii care implica expunerea constanta la nichel au un risc mai mare de a dezvolta o alergie la acest metal. Barmanii, lucratorii din anumite industrii alimentare si produse de curatenie casnice, croitorii, hair-stilistii si altii sunt cei mai predispusi la alergii la metale.
• Femeile. Conform statisticilor, femeile au un risc mai mare de a dezvolta o alergie la metale, comparativ cu barbatii.

Semnele si simptomele alergiei la metale variaza de la unele usoare si localizate, la altele mai severe si generalizate.

De obicei, dermatita de contact este cea mai frecventa reactie alergica. Ea apare in cateva ore sau zile dupa expunerea la metal. Uneori, reactia poate dura pana la 2 -4 saptamani si apare doar acolo unde pielea a intrat in contact cu metalul. Totusi, exista cazuri in care reactia alergica apare in mai multe parti ale corpului. Daca expunerea la metal este prelungita, se pot dezvolta reactii mai grave.

Cele mai comune simptome ale alergiei la metale sunt:

• Eruptii cutanate, roseata sau umflaturi pe piele
• Mancarime severa
• Modificari ale culorii pielii
• Pete uscate pe piele care seamana cu o arsura
• Durere pe piele

Dermatita de contact este o reactie locala, insa in cazuri severe, pot aparea si alte reactii sistemice, precum:

• Reactii eczematoase generalizate
• Dureri de cap
• Fibromialgie (dureri articulare si musculare)
• Sindromul de oboseala cronica
• Osteomelita si artrita reumatoida
• Greata si varsaturi
• Diaree

In cazuri rare, implanturile metalice pot provoca simptome alergice la contactul metalului cu sangele. Acestea pot fi:

• Iritatie in zona implantului, cu edem, eruptie cutanata sau vezicule
• Durere si rigiditate articulara
• Pierderea functiei in zona implantului
• Slabiciune si oboseala
• Cefalee

De asemenea, in cazuri foarte rare, o alergie la nichel poate provoca probleme respiratorii, precum:

• Nas infundat
• Inflamatie nazala
• Astm
• Stranut

Persoanele cu acest tip de reactii trebuie sa se adreseze unui medic.

Diagnosticul alergiei la metale se stabileste de catre medicul alergolog dupa observarea simptomelor si efectuarea de teste de laborator. Cand este suspectata o hipersensibilitate la metale, medicul va intreba pacientul in ce masura a fost expus la metale. De exemplu, daca are implanturi, bijuterii care contin nichel, o ocupatie care presupune expunerea la metalele cu risc alergenic s.a.m.d. Dupa stabilirea istoriculul personal al pacientului, pentru confirmarea diagnosticului se vor efectua urmatoarele teste:

• Test cutanat patch-test

Acesta este cel mai utilizat test pentru diagnosticarea alergiei la metale.

In cadrul acestei proceduri, cantitati foarte mici de alergeni sunt aplicate pe piele si acoperite cu plasturi mici. Plasturii raman pe piele 2 zile, apoi pielea este verificata de un medic. Alergiile la metale sunt cu efect intarziat. Astfel, rezultatele pozitive pot sa nu apara doar dupa 2 zile. In acest caz, se mai efectueaza o noua serie de teste. Daca persoana testata are o alergie la metal, zona acoperita cu plasture se va inflama sau inrosi.

Datorita concentratiilor scazute de alergeni folositi, testul este sigur chiar si pentru persoanele cu alergii severe. De obicei, testul se efectueaza pe spate. De aceea, este recomandat ca pacientul sa nu-si expuna spatele la soare timp de 4 saptamani inainte de testare. De asemenea, in timpul testului cu plasturi, zona testata trebuie sa fie uscata. Prin urmare, trebuie sa se evite dusul, frecarea si activitatile fizice intense care provoaca transpiratie.

• Test de provocare pe cale orala

Testul de provocare orala este folosit in special pentru alergiile alimentare. Prin urmare, este utilizat pentru a determina daca nichelul din alimente provoaca o reactie alergica.

Aceasta reactie poate fi o exacerbare a eczemelor la pacientii cu alergie severa la nichel.

• Test de transformare limfocitara

Acesta este un test in vitro si consta in analizarea unei probe de sange la laborator. Medicul va observa daca, la expunerea la un alergen, organismul a dezvoltat un raspuns la limfocitele T. Rezultatele sunt disponibile in termen de 7-10 zile.

Tratamentul pentru alergiile la metal includ medicamente si alte masuri menite sa amelioreze simptomele.

In prezent, nu exista un remediu care sa vindece complet alergiile. Cea mai eficienta metoda de a evita reactia alergica este evitarea contactului cu respectivii alergeni.

Tratamentul medicamentos pentru alergia la metal este personalizat. Acest lucru se datoreaza faptului ca tipul si severitatea reactiei alergice depinde de la un pacient la altul. Pentru a trata dermatita, cea mai frecventa reactie la alergia la metal, se folosesc urmatoarele medicamente:

• Corticosteroizi. Aceste medicamente pot fi administrare sub forma de creme si lotiuni sau pe cale orala. Utilizati pe termen lung, corticosteroizii topici pot duce la subtierea pielii. Corticosteroizii orali, precum prednison, sunt folositi in cazul reactiilor severe sau eruptiilor cutanate extinse. Aceste medicamente pot provoca o serie de efecte adverse, precum: modificari de comportament, cresterea in greutate si hipertensiune arteriala.
• Creme nesteroidiene. In acest caz, cel mai frecvent efect secundar este o reactie de sensibilitate la locul aplicarii.
• Antihistaminice orale. Aceste medicamente blocheaza efectele histaminei eliberate de organism ca reactie imuna la contactul cu alergeni. In cazul alergiilor la metale, antihistaminicele ajuta la ameliorarea pruritului.
• Fototerapia. In cazul in dermatita s-a raspandit sau a avut loc o asociere cu alte tipuri de dermatita (eczema atopica), medicul poate folosi fototerapia. Cunoscuta si sub denumirea de terapie cu lumina, procedura implica utilizarea luminii ultraviolete pe piele. Terapia este de lunga durata (cateva luni).

Remediile naturiste au ca scop ameliorarea simptomelor cutanate aparute ca urmare a alergiei la metale. Urmatoarele masuri pot fi de folos:

• Utilizarea de creme si lotiuni calmante, care pot ameliora pruritul.
• Aplicare de comprese reci pentru a reduce mancarimile.
• Folosirea cremelor emoliente, care hidrateaza profund pielea, pentru a reduce nevoia de corticosteroizi topici.
• Evitarea unguentelor cu antibiotice deoarece acestea pot agrava reactiile alergice.

Cele mai bune metode de gestionare si preventie este de a evita contactul cu metalul alergenic. Iata CUM poti face acest lucru:

• Alege bijuterii care nu contin nichel (opteaza pentru otel inoxidabil, aur de minim 18 k, argint sau zirconiu).
• Verifica nasturii, cataramele si fermoarele imbracamintei sa nu fie realizate din nichel. Alege in schimb plasticul.
• Foloseste husa de protectie pe dispozitivele electronice (telefoane mobile sau laptop).
• Evita sa mananci alimente care pot contine nichel. Acestea includ: produse din soia, nuci, ciocolata, leguminoase (mazarea, fasolea si linte) si fulgi de ovaz. Reactiile alergice cauzate de alergiile alimentare la nichel includ eruptii cutanate in zonele in care nu a fost un contact direct cu obiecte din nichel.
• Alege articole de uz casnic care nu contin nichel. Acestea ar putea fi: unelte de bucatarie, chei, aparate de ras si rame pentru ochelari. Poti testa daca un obiect este realizat din nichel cu anumite kituri de testare care utilizeaza un compus numit dimetilglioxima.
• Cand apelezi la piercing, asigura-te ca studioul este curat si foloseste echipamente sterilizate. De asemenea, verifica daca utilizeaza ace din otel inoxidabil steril, fara nichel.
• Spala partile corpului care au intrat in contact direct cu nichelul.
• Cand urmeaza sa ai o interventie chirurgicala, spune medicului despre alergia ta la nichel sau alt metal.

In concluzie, alergia la metal nu pune viata in pericol. Cu toate acestea, evitarea reactiilor alergice implica schimbarea stilului de viata, iar acest lucru poate fi o provocare. Discuta cu un medic si vezi ce ar trebui sa faci pentru a putea minimiza efectele alergiei.