O persoana poate avea o piele iritata din diverse motive, inclusiv o alergie.
Eruptiile cutanate apar adesea ca urmare a unei reactii exagerate a sistemului imunitar la contactul cu diversi alergeni, precum polen, alimente, medicamente, ingrediente ale cremelor sau produselor cosmetice sau alte substante.
In mod obisnuit, alergiile cauzeaza mai multe tipuri de afectiuni ale pielii, afla CARE sunt acestea si CE poti face pentru a le trata si preveni in viitor!
Ce este alergia?
Alergia reprezinta o reactie neobisnuita a sistemului imunitar la contactul cu o substanta inofensiva.
Rolul celulelor sistemului imunitar este de a identifica agentii daunatori din corp (virusi, bacterii, etc) si de a-i indeparta. Acesta este modul natural in care un organism sanatos se protejeaza de diverse boli periculoase. Unele persoane au un sistem imunitar suprasensibil, iar acest lucru determina aparitia unor reactii imune exagerate. Astfel, se pot dezvolta eruptii cutanate si alte afectiuni ale pielii.
In timpul unui proces alergic, o substanta dintr-un alergen se leaga de anticorpii prezenti pe globulele albe din corp, inclusiv mastocitele si bazofilele. Celulele elibereaza apoi substante chimice precum histamina si leucotrienele, rezultand astfel simptome alergice.
Cauza alergiilor de piele
Exista mai multe substante care pot provoca reactii alergice, iar acestea poarta denumirea generica de alergeni.
Cei mai frecventi alergeni care cauzeaza alergii de piele sunt:
- Polenul
De obicei, alergia la polen provoaca simptome care tin de tractul respirator superior (stranut, tuse, congestie nazala etc). Cu toate acestea, polenul poate declansa si eruptii cutanate si mancarimea pielii.
- Diverse substante chimice
Pe langa latex sau cauciuc, exista mai multe substante care pot produce iritatii ale pielii. Aceste substante se pot regasi inclusiv ca ingrediente in diverse produse, de la cele cosmetice la cele de igiena sanitara.
- Plante otravitoare (iedera otravitoare, stejar salbatic, sumac)
Uleiul din iedera si alte plante otravitoare poate cauza reactii alergice la 60-80% din persoanele care vin in contact cu aceste plante. Eruptiile cutanate sunt de cele mai multe ori usoare, cauzand mancarime, senzatie de arsura si basici. Totusi, exista situatii in care eruptiile sunt severe, acoperind o mare parte din corp. In aceste cazuri, este nevoie de interventie medicala.
- Anumite medicamente
Exista foarte multe medicamente care pot provoca reactii alergice. Cu toate acestea, unele clase sunt mai susceptibile de a provoca probleme cutanate. Acestea sunt antibioticele, medicamentele anti-convulsive, antiinflamatoarele nesteroidiene si medicamentele utilizate in chimioterapie.
- Anumite materiale
De exemplu, nichelul sau alte substante folosite la crearea bijuteriilor pot provoca iritatii si mancarime.
- Diverse alimente
Studiile arata ca aproape 90% din toate alergiile alimentare sunt legate de aceste urmatoarele alimente: lapte (in principal la sugarii si copiii mici), oua, arahide, nuci, soia, grau, peste si fructe de mare.
- Intepaturi de insecte
Albinele, tantarii, plosnitele, paianjenii si alte insecte pot cauza reactii alergice ale pielii, precum umflaturi, roseata sau eruptii cutanate.
- Animale de companie
Exista mai multe tipuri de alergii cauzate de animalele de companie, inclusiv alergii respiratorii sau alergii care se manifesta pe piele. Reactia alergica nu este cauzata de parul animalelor, ci de proteinele care se afla in celulele pielii animalului.
Factori de risc
Oricine poate dezvolta alergii de piele, insa cercetatile au aratat ca exista mai multi factori de risc care favorizeaza aparitia alergiilor de piele. Acestia includ:
- Factori genetici. Persoanele care au rude de gradul I cu alergii sunt mai predispuse sa dezvolte reactii alergice la randul lor. Istoricul familial este principalul factor de risc pentru alergii, astfel este important sa discuti cu medicul daca exista membrii ai familiei care au avut astm, febra fanului, alergii sezoniere, urticarie, eczeme sau reactii severe la muscaturi de insecte sau intepaturi de albine.
- Factori de mediu. De exemplu, mamele care fumeaza in timpul sarcinii cresc sansele copilului de a dezvolta diverse tipuri de alergii. De asemenea, si fumatul pasiv creste riscul de alergie pentru sugarii si copiii mici.
Tipuri de alergii de piele
Exista mai multe tipuri de alergii de piele, dintre care cele mai frecvente sunt urmatoarele:
- Dermatita atopica (eczema)
Eczema este cea mai frecventa afectiune a pielii, in special la copii. Afecteaza 1 din 5 sugari si in jur de 1 din 50 de adulti. Specialistii sunt de parere ca dermatita atopica se datoreaza unei gene defecte care afecteaza capacitatea pielii de a se proteja impotriva agentilor daunatori. Pielea devine uscata si predispusa la iritatii si inflamatii.
Eczema este o reactie alergica care provoaca mancarime, piele scuamoasa, ingrosata si crapata, bubite cu urme de lichid si pete rosiatice maronii.
Eczema este adesea asociata cu astmul, rinita alergica (febra fanului) sau alergia alimentara. Aceasta ordine de progresie se numeste mars atopic.
- Dermatita de contact
Dermatita de contact apare atunci cand pielea intra in contact direct cu un alergen.
De exemplu, daca o persoana are alergie la nichel si pielea sa intra in contact cu bijuterii realizate din nichel (chiar si o cantitate foarte mica), pielea se va inrosi, va deveni solzoasa si se va inflama la punctul de contact.
- Urticaria
Urticaria este o inflamatie a pielii declansata in momentul in care sistemul imunitar elibereaza histamina. Acest lucru determina scurgerea vaselor de sange mici, ceea ce duce la umflarea pielii. Umflarea in straturile profunde ale pielii se numeste angioedem.
Exista doua tipuri de urticarie, si anume acuta si cronica. Urticaria acuta apare fie dupa consumul unui anumit aliment, fie dupa contactul direct cu anumiti alergeni. De asemenea, urticaria acuta poate fi declansata de exercitii fizice, caldura, medicamente, alimente, muscaturi de insecte sau diverse infectii. Urticaria cronica dureaza de obicei mai multe luni sau chiar ani. Desi este incomoda si dureroasa, aceasta afectiune a pielii nu este contagioasa.
- Angioedemul
Angioedemul reprezinta o reactie alergica mai severa. Ea apare atunci cand se umfla straturile profunde ale pielii. Angioedemul este frecvent de obicei in tesuturile moi, cum ar fi pleoapele, gura sau organele genitale. Poate fi acut daca afectiunea dureaza cateva minute sau ore. De obicei, acesta este cauzat de o reactie alergica la medicamente sau alimente. Angioedemul recurent cronic este atunci cand starea alergica revine pe o perioada lunga de timp. De obicei, nu are o cauza care sa poate fi usor identificata.
Angiodemul ereditar este o afectiune genetica rara, dar foarte grava, caracterizata prin inflamatii in diferite parti ale corpului, inclusiv maini, picioare, fata, peretele intestinal si caile respiratorii. Nu raspunde la tratamentul cu antihistaminice sau adrenalina.
Simptomele alergiilor de piele
Simptomele alergiilor de piele includ:
- Mancarime
- Roseata
- Umflaturi
- Descuamarea pielii
- Piele crapata
Simptomele difera usor in functie de tipul de alergie, si anume:
- Eczema. Principalele simptome includ aparitia unei eruptii cutanate solzoase, rosii si uscate. Persoana alergica are o senzatie puternica de mancarime, iar zonele cele mai afectate sunt: fata, mainile, coatele si genunchii. Uneori din zona cu eczema se scurge un lichid limpede.
- Dermatita alergica de contact. Aceasta se manifesta printr-o eruptie care provoaca mancarime, dar si durere. Eruptia poate avea atat umflaturi ridicate, cat si vezicule. Reactia alergica poate aparea in cateva minute de la expunerea la alergeni. In unele cazuri, poate dura pana la 48 de ore dupa ce pielea a intrat in contact direct cu substanta declansatoare.
- Urticaria. Simptomele sale sunt niste umflaturi ridicate, plate, cu mancarime. Apare o inrosire a pielii, iar iritatia poate ustura. Pacientul are o senzatie de arsura si pot aparea leziuni pruriginoase. Urticaria este un semn al unei reactii alergice potential grave.
- Angioedemul. Acesta se manifesta prin umflaturi ale straturilor profunde ale pielii. Alte simptome includ: aparitia unor papule erimatoase, pruriginoase care nu persista mai mult de 24 de ore, senzatie de arsura si durere. Angioedemul pe pleoape poate provoca umflarea ochilor. Cand se intampla la gat, pacientul respira greu, iar tensiunea arteriala scade brusc. Aceasta este o urgenta medicala.
Unele simptome pot fi usoare si se vindeca in cateva zile sau 1-2 saptamani. Totusi, este important sa consulti un medic in urmatoarele situatii:
- Daca eruptia sangereaza sau are puroi galbui si pare infectata
- Nu ai mai avut alergie pana acum
- Eruptia cutanata nu se imbunatateste dupa 2-3 saptamani
- Apar umflaturi ale pielii in zona gatului, insotite de probleme de respiratie
- Se umfla limba, buzele, fata sau ochii
Complicatiile alergiilor
In cazuri rare, alergiile pot provoca o reactie alergica severa, numita anafilaxie sau soc anafilactic. Acesta poate pune viata in pericol. Socul anafilactic se dezvolta de obicei in cateva minute de la expunerea la substanta care provoaca reactia alergica.
Simptomele anafilaxiei includ oricare dintre simptomele unei alergii, precum si:
- Umflarea gatului si a gurii
- Respiratie dificila
- Ameteala
- Stare de confuzie
- Albastrirea pielii sau a buzelor
- Scaderea brusca a tensiunii arteriale
- Lesin/pierderea cunostintei
Anafilaxia este o urgenta medicala care necesita tratament imediat. Socul anafilactic poate provoca insuficienta organelor, coma si chiar deces. Persoanele cu antecedente de alergie severa ar trebui sa poarte cu ele un autoinjector de epinefrina in caz de urgenta.
Diagnosticul alergiilor de piele
Exista mai multe etape folosite de un medic alergolog pentru a diagnostica un anumit tip de alergie. Acestea sunt:
- Istoricul personal si medical. Medicul va pune intrebari pacientului pentru a intelege complet simptomele si posibilele cauze ale acestora. Este important sa discuti cu el despre istoricul familiei tale, despre tipurile de medicamente pe care le iei si despre stilul tau de viata (ce produse cosmetice folosesti, detergenti, sapunuri etc).
- Examenul fizic. Daca medicul suspecteaza o alergie, va examina indeaproape urechile, ochii, nasul, gatul, pieptul si pielea. In timpul consultului, va putea efectua si un test al functiei pulmonare pentru a detecta eventuale probleme de respiratie.
- Teste de laborator pentru a determina ce tip de alergeni cauzeaza alergia. Exista mai multe teste de alergii, si anume teste de piele sau analize de sange.
Teste de alergii
Urmatoarele teste de alergii sunt folosite pentru a determina care sunt substantele care declanseaza alergiile:
- Test de piele - Prick test
De obicei, testul prick de piele este cel mai precis si mai putin costisitor mod de confirmare a tipurilor de alergeni. Aceasta procedura presupune inteparea sau zgarierea usoara a pielii si apoi picurarea in zona respective a unei substante care contine un anumit alergen. In cazul unei alergii la respectiva substanta, pielea se va inrosi, se va umfla si persoana va simti mancarimi in zona testata in termen de 15 minute.
Un prick-test poate verifica reactiile alergice imediate la pana la 50 de substante diferite simultan. Acest test se face de obicei pentru a identifica alergiile la polen, mucegai, animalele de companie, acarieni si alimente. La adulti, testul se face de obicei pe antebrat, iar la copii pe partea superioara a spatelui.
- Test de piele -Patch test
Acest test poate determina ce alergen poate cauza dermatita alergica de contact. Medicul va pune o cantitate mica dintr-un posibil alergen pe piele, va acoperi zona cu un bandaj si va verifica reactia dupa 48 - 96 de ore. Persoanele alergice la substanta respectiva vor dezvolta o eruptie locala. Se recomanda ca pe perioada de testare sa se evite dusul si activitatile fizice intense, care provoaca transpiratie excesiva.
- Test cutanat intradermic
In cadrul acestui test, medicul va injecta o cantitate mica de alergen in stratul exterior al pielii. Apoi, ela va verifica pielea dupa o anumita perioada de timp pentru a vedea reactia organismului. De obicei, acest test se efectueaza in cazul in care testul prick a iesit negativ, dar medicul suspecteaza totusi o alergie. Testul cutanat intradermic este utilizat pentru diagnosticarea alergiei la medicamente sau venin.
Testele cutanate sunt in general sigure, atat pentru adulti, cat si copii, inclusiv pentru sugari. Cu toate acestea, in anumite cazuri, testele cutanate nu sunt recomandate. Prin urmare, medicul NU va recomanda un test cutanat daca:
- Ai avut vreodata o reactie alergica severa
- Iei medicamente care pot interfera cu rezultatele testelor (antihistaminice, antidepresive, medicamente pentru arsuri la stomac).
- Ai anumite afectiuni ale pielii (eczema, psoriazis sever sau alte boli care afecteaza suprafete mari de piele de pe brate si spate).
- Teste de sange
In cazul in care testele cutanate nu sunt recomandate, se vor efectua teste de sange. In acest caz, medicul va lua o proba de sange si o va trimite la un laborator. Laboratorul adauga alergenul in sange si apoi masoara cantitatea de anticorpi produsi de organism pentru a ataca alergenii. Acest test se numeste Testare specifica a sangelui IgE (testare RAST sau ImmunoCAP). El poate da rezultate fals pozitive.
- Teste de alergie supravegheate de medic
In cabinetul medicului, pacientul inspira sau inghite o cantitate mica de alergen pe cale orala. Acest test se face de obicei pentru depistarea alergiilor la medicamente sau alimente. Medicul alergolog trebuie sa supravegheze acest test din cauza riscului de anafilaxie.
In prezent, niciunul dintre aceste teste de alergii nu pot determina cat de severa este o alergie.
Tratamentul alergiilor cutanate
Tratamentul alergiilor cutanate are ca scop gestionarea simptomelor (reducerea inflamatiei si mancarimii). Cel mai bine, persoana alergica trebuie sa evite tipul de alergeni care ii provoaca reactia. Totusi, cum acest lucru este imposibil de efectuat 100%, medicul va recomanda administrarea anumitor medicamente. Acestea sunt:
- Antihistaminice
Aceste medicamente blocheaza histamina, un factor declansator al inflamatiilor alergice. Antihistaminicele pot calma mancarimea si urticaria. Ele sunt disponibile sub forma de pastile, lichide sau tablete care se topesc.
- Corticosteroizi topici
Corticosteroizii sunt sub forma de unguente sau creme si includ: flurandrenolida, diacetat de diflorazona, desoximetazona, fluocinonida si hidrocortizon.
- Creme emoliente
Acestea impiedica pielea sa se usuce si astfel o protejeaza de actiunea diversilor alergeni.
- Steroizi sistemici
Acestia sunt recomandati in cazuri grave de reactii alergice si sunt administrati sub forma orala sau prin injectie. Steroizii sistemici ajuta la scaderea umflaturilor si ameliorarea altor simptome.
- Imunoterapia
Aceasta procedura este recomandata pentru persoanele care au anumite alergii severe si persistente. De asemenea, imunoterapia poate fi folosita in cazul pacientilor care nu raspund favorabil la tratamentul cu medicamente. Acest tratament implica administrarea unor doze mici de alergen, fie ca injectie, fie sub forma de picaturi sau tablete sub limba, pe parcursul mai multor ani.
Injectia trebuie efectuata numai sub supravegherea unui medic, deoarece exista un risc mic de reactie severa. Picaturile sau comprimatele pot fi luate de obicei acasa.
Scopul imunoterapiei este de a crea o desensibilizare progresiva a organismului la un anumit alergen, astfel incat sa nu mai reactioneze atat de grav la el. Imunoterapia nu vindeca neaparat alergia, dar amelioreaza simptomele si nu mai este necesar ca pacientul sa ia medicamente.
Prevenire si gestionare a alergiilor de piele
Pentru a preveni alergiile de piele si pentru a gestiona simptomele alergiei pe care stii ca o ai, este important sa urmezi indicatiile medicului si sa adopti cateva masuri suplimentare de protectie. Acestea pot include:
- Evita alergenii. Acest lucru nu este intotdeauna usor. Unii alergeni sunt mai usor de evitat decat altii. Totusi, este important sa discuti cu medicul pentru a vedea cum iti poti gestiona mai bine alergia.
- Urmeaza tratamentul recomandat de medic. Ia medicamentele conform instructiunilor medicului deoarece ele te pot ajuta sa gestionezi simptomele.
- Pastreaza un kit de urgenta pentru cazuri severe. Daca esti expus riscului de anafilaxie, pastreaza in permanenta la tine injectiile de epinefrina. Acesta este singurul tratament pentru o reactie alergica severa.
- Tine un jurnal. Urmareste toate activitatile pe care le faci, ce mananci si cand apar simptomele. Acest lucru te poate ajuta pe tine sa afli ce cauzeaza sau inrautateste simptomele alergiei.
- Poarta o bratara de alerta medicala. Daca ai avut vreodata o reactie alergica severa, este recomandat sa porti o astfel de bratara. Aceasta ii avertizeaza pe ceilalti oameni ca ai o alergie grava, in cazul in care starea ta este critica si nu poti comunica cu ei.
In concluzie, alergiile de piele pot fi foarte deranjante si pot provoca simptome iritante.
Este esential sa recunosti cand ai o reactie alergica si sa raspunzi corect si prompt.
Daca reactia se agraveaza, este crucial sa soliciti interventie medicala de urgenta. In cazul in care suferi de o alergie, discuta cu medicul specialist care este planul de tratament adecvat si urmeaza-l cu strictete. Intreaba-l ce este de facut in cazul unei reactii severe si poarta cu tine un kit cu epinefrina daca ai mai avut o reactie alergica grava!
Referinte:
