Exista mai multe tipuri de alergii.

Unele sunt sezoniere, iar altele apar pe tot parcursul anului. Unele alergii dureaza toata viata si afecteaza calitatea vietii persoanei alergice. Este important sa cunosti simptomele si cauzele alergiilor pentru a le gestiona mai bine si, mai ales, pentru a le preveni.

Afla din acest articol cele mai frecvente tipuri de alergii, cum se manifesta, ce tratament exista si, mai ales, cum sa le eviti!

Ce este o alergie?

O alergie apare atunci cand sistemul imunitar al corpului identifica gresit o anumita substanta ca fiind daunatoare si reactioneaza, incercand sa protejeze organismul. El incepe sa produca anumiti anticorpi numiti imunoglobulina E (IgE). Acesti anticorpi determina apoi celulele mastocite sa elibereze substante chimice (inclusiv histamina) in sange cu scopul de a elimina alergenii. Histamina este cea care provoaca inflamatii si alte reactii alergice.

Substantele care declanseaza reactii alergice poarta denumirea de alergeni. Acestia sunt in mod obisnuit inofensivi. Cu toate acestea, unele persoane dezvolta o sensibilitate profunda si, odata expusi la alergeni, experimenteaza o serie de simptome alergice.

Cauze si factori de risc pentru dezvoltarea alergiilor

Oricine poate dezvolta o alergie.

Totusi, specialistii considera ca o combinatie de factori genetici si de mediu pot duce la declansarea unor reactii alergice. Studiile arata ca predispozitia genetica reprezinta principalul responsabil pentru cauzarea alergiilor.

Prin urmare, persoanele care au in familie rude cu alergii sau astm au cel mai mare risc de a dezvolta alergii la randul lor.  

In ceea ce priveste factorii de mediu, expunerea la o varsta frageda la microorganisme (bacterii si virusi), agenti poluanti (fumul de tigara, aer poluat), vant, umezeala sau temperaturi foarte scazute pot determina aparitia alergiilor.

Care sunt cei mai frecventi alergeni?

Exista mai multe tipuri de alergeni ce provoaca reactii alergice. Printre acestia, se disting urmatorii:

  • Polen. Polenul este o particula microscopica produsa si eliberata in aer de copaci, ierburi, buruieni si flori. Buruienile si ierburile reprezinta cauza  frecventa de alergie la polen. Ambrozia este cea mai comuna planta ce provoaca simptome alergice, insa se mai disting si altele, precum: macrisul, salvia, patlagina sau urzica. Copacii care produc polen foarte alergenic: arin, alun, mesteacan, fag, frasin, cedru sau stejar. Alergia la polen mai poarta denumirea de „febra fanului” sau „rinita alergica sezoniera”.
  • Acarieni de praf. Insecte microscopice care traiesc in gospodaria oricarui om. Mediul propice pentru dezvoltarea acarienilor sunt locurile calde si umede. Prin urmare, ei traiesc adesea in perne, saltele, covoare si tapiterie. Pentru majoritatea persoanelor sunt inofensivi si se hranesc cu celulele moarte si descuamate de pe pielea omului si a animalelor de companie.
  • Mucegai. Sporii de mucegai se gasesc atat in exterior, cat si in interior. Mucegaiul poate creste pe busteni putreziti, frunze cazute, in compost si pe ierburi. Se raspandesc in aer prin vant, ceata sau roua. In interior, mucegaiul se formeaza in zone umede precum bai, bucatarie sau subsol.
  • Alimente. Exista 8 alimente care provoaca 90% din cazurile de alergii alimentare. Acestea sunt: oua, peste, fructe de mare, soia, grau, lapte de vaca, nuci si arahide.
  • Insecte. Muscaturile si intepaturile anumitor insecte precum: albine, viespi, tantari, muste sau purici pot cauza reactii alergice. Exista insa si cazuri in care resturile de insecte pot cauza alergii. In aceasta categorie se incadreaza, de exemplu, deseurile lasate de gandacii de bucatarie.  
  • Medicamente. Alergiile la medicamente sunt de obicei rare. Antibioticele produc cele mai frecvente reactii alergice.
  • Animale de companie. Reactiile alergice sunt cauzate de proteinele secretate de glandele sudoripare de pe pielea unui animal si de proteinele din saliva acestuia.
  • Latex si alte materiale. Proteina produsa de seva arborelui de cauciuc (latex) poate declansa alergii. De asemenea, nichelul si alte materiale uneori provoaca reactia alergica.
  • Soare. Expunerea la radiatiile UV declanseaza anumite modificari ale pielii, iar acestea cateodata provoaca o reactie alergica cutanata.

Unele persoane au reactii alergice incrucisate.

Acest lucru inseamna ca o persoana alergica la polen poate experimenta simptome alergice dupa consumul anumitor fructe sau legume. Explicatia consta in faptul ca unele substante de la alergeni diferiti sunt similare in structura. De exemplu, marul este alcatuit dintr-o proteina similara cu cea din polen, iar latexul contine proteine similare cu cele din kiwi, castane, avocado sau banane.

Tipuri de alergii

Exista multe tipuri de alergii, clasificate dupa diverse criterii.

In functie de perioada de declansare a alergiilor, se disting:

  • Alergii sezoniere

Apar doar de sezon, in special primavara, vara sau toamna (alergiile la polen).

  • Alergii perene

Apar pe tot parcursul anului (alergiile alimentare, alergia la praf si mucegai).

In functie de zona afectata din corp, alergiile sunt:

  • Alergii de piele.

Acestea pot fi clasificate la randul lor in: dermatita atopica (eczema), dermatita de contact, urticaria si angioedemul.

Alergiile cutanate pot aparea ca urmare a expunerii la polen, anumite medicamente, substante chimice si materiale, veninul unor insecte sau matreata si saliva animalelor de companie. Anumite plante (iedera otravitoare, stejar salbatic, sumac) pot, de asemenea, provoca o reactie alergica la nivelul pielii.

  • Alergii oculare (la nivelul ochilor).

Acest tip de alergie poarta denumirea de conjunctivita alergica. Se caracterizeaza in principal prin inflamatia si inrosirea pleoapelor si a tesutului conjunctiv. De obicei, persoanele cu alergii oculare au si alergii nazale.

  • Rinita alergica (la nivelul cailor respiratorii superioare - nas, gat, gura).

Cunoscuta si sub denumirea de febra fanului, rinita alergica este de fapt inflamatia mucoasei nazale. Rinita alergica este cauzata de polen, acarienii de praf, mucegai sau animalele de companie.

In functie de tipul de alergen responsabil pentru declansarea alergiilor, se disting:

  • Alergii la polen. Acestea apar in special in anotimpurile mai calde (primavara, vara si inceputul toamneui). Schimbarile climatice si cresterea nivelului de dioxid de carbon din atmosfera pot extinde perioada sezonului de polen, pot creste cantitatea de polen din aer si riscul persoanelor alergice de a experimenta simptome mai severe.
  • Alergii la praf. Acestea pot declansa o reactie alergica pe tot parcursul anului. Acest lucru poate scadea calitatea vietii unui individ, afectandu-i profund atat viata sociala, cat si cea profesionala.
  • Alergii alimentare. Multe alimente pot declansa o alergie, insa cele mai comune sunt: oua, peste, fructe de mare, grau, soia, lapte de vaca, nuci si arahide. In cazuri rare, alergiile alimentare pot cauza soc anafilactic. Aceasta este o reactie alergica severa si este considerata o urgenta medicala deoarece poate pune viata pacientului in pericol.
  • Alergii la mucegai. Sporii de mucegai pot fi inhalati atat din mediul exterior, cat si din interior. Alergiile la mucegai sunt considerate perene deoarece se pot declansa pe tot parcursul anului.
  • Alergii la medicamente. Exista mai multe medicamente care pot provoca reactii alergice. Totusi, cele mai susceptibile de a provoca probleme cutanate sunt: antibioticele, medicamentele anti-convulsive, antiinflamatoarele nesteroidiene si medicamentele utilizate in chimioterapie.
  • Alergii la latex. Manusile din latex, baloanele, jucariile, prezervativele si alte produse din cauciuc natural pot provoca reactii alergice cutanate foarte grave cand acestea intra in contact cu membranele mucoase (nari, gura etc).
  • Alergii la veninul sau muscaturile unor insecte. Albinele, viespile, tantarii, mustele sau puricii pot declansa inflamatii ale pielii, mancarime si eruptii cutanate severe.
  • Alergii la matreata si saliva animalelor de companie. Atat saliva, cat si pielea cainilor si pisicilor secreta o proteina care poate declansa alergia la unele persoane.
  • Alergii solare. Acestea nu trebuie confundate cu arsurile solare. Alergiile la soare apar imediat dupa expunerea pielii la radiatiile UV, provoaca mancarime, durere si diverse tipuri de eruptii cutanate.

In functie de viteza de reactie a organismului, se disting urmatoarele alergii:

  • Alergii de tip imediat (cu reactie rapida) - Cele mai frecvente sunt alergiile alimentare sau cele provocate de veninul insectelor.
  • Alergii de tip tardiv (cu reactie intarziata) - Acestea sunt, de obicei, declansate de substante chimice sau metale.

Simptomele alergiilor

Simptomele alergiilor depind in principal de tipul de alergie si de cantitatea de alergen la care a fost expusa persoana alergica. Ele pot varia, de la usoare la foarte severe si uneori se manifesta pe mai multe parti ale corpului.

Semne si simptome des intalnite ale unei reactii alergice:

  • Mancarime la nivelul pielii, eruptii cutanate, urticarie
  • Ochii umezi, umflati si rosii
  • Stranut
  • Nas infundat sau secretii nazale
  • Scaderea mirosului
  • Tuse iritativa sau productiva
  • Infectii ale urechii (alergia la alergeni aerieni)
  • Dificultati de respiratie sau respiratie suieratoare (alergia la insecte)
  • Dificultati de inghitire
  • Umflarea partilor corpului expuse la alergen
  • Dureri de stomac, varsaturi sau diaree (alergiile alimentare, la medicamente sau insecte)
  • Agravarea simptomelor astmului bronsic sau provocarea de crize de astm

In cazul alergiilor perene, persoana alergica poate avea tulburari de somn. Acest lucru poate duce la:

  • Stare de oboseala cronica
  • Scaderea puterii de concentrare
  • Productivitate scazuta si imposibilitatea de a desfasura anumite activitati zilnice
  • Iritabilitate

Alergiile la anumite alimente si cele la veninul insectelor pot cauza soc anafilactic.

Anafilaxia apare brusc, iar semnele acestei reactii alergice severe sunt urmatoarele:

  • Senzatie inexplicabila de teama
  • Ameteala si lesin (pierderea constiintei)
  • Dificultati respiratorii grave
  • Inflamarea limbii, a fetei sau a gatului
  • Tahicardie (batai rapide ale inimii)
  • Scaderea rapida a tensiunii arteriale

Socul anafilactic se trateaza cu injectii de epinefrina (adrenalina).

Diagnosticul alergiilor

Diagnosticul alergiilor se stabileste dupa observarea simptomelor si efectuarea mai multor teste clinice.

Alergiile care apar imediat dupa expunerea la un anumit alergen sunt usor de identificat. Unele alergii nu sunt recunoscute foarte repede deoarece au simptome similare cu ale altor afectiuni. De exemplu, simptomele rinitei alergice sunt asemanatoare cu cele ale racelii sau gripei.

Principalele metode de diagnostic includ teste cutanate si analize de sange.

Testele cutanate

Exista 3 tipuri de teste cutanate, si anume:

  • Testul prin zgariere (prick-test). Acesta este cel mai folosit test de alergie. In cadrul procedurii, medicul alergolog zgarie usor pielea persoanei suspecte de alergie si picura in zona respectiva o solutie diluata care contine un alergen. Dupa maxim 15 minute, daca persoana este alergica, va manifesta o reactie de mancarime, roseata sau umflatura.
  • Testul intradermic. Acest test se efectueaza daca testul prin zgariere nu este concludent. El consta in injectarea sub piele a unei solutii cu alergenul testat. Medicul va monitoriza aparitia unei reactii alergice.
  • Testul patch. Acesta utilizeaza plasturi adezivi care sunt incarcati cu alergenii suspectati si apoi sunt plasati pe piele. Plasturii raman pe corp timp de 48 de ore, dupa care medicul va verifica daca a aparut vreo reactie. Plasturii sunt apoi verificati din nou la 72 si 96 de ore.

Testele cutanate sunt foarte eficiente si sigure, atat pentru adulti, cat si pentru copii. Totusi, exista cazuri cand ele nu pot fi efectuate, si anume atunci cand persoana testata:

  • A avut pana acum o reactie alergica severa
  • Ia medicamente care afecteaza rezultatele testelor (antihistaminice, antidepresive, medicamente pentru arsuri la stomac).
  • Are anumite afectiuni ale pielii

Testele de sange

Persoanelor carora nu li se pot efectua teste cutanate, li se recomanda analize de sange. Acestea implica de fapt testul de imunoglobulina E (IgE) specific unui anumit alergen. El masoara nivelul din sange al anticorpilor IgE. Testele de sange nu sunt intotdeauna concludente deoarece niveluri crescute de IgE pot aparea si din cauza fumatului sau infectiei cu paraziti.

Tratamentul alergiilor

Tratamentul alergiilor se concentreaza pe ameliorarea simptomelor datorita faptului ca alergiile nu pot fi vindecate complet.

Cele mai utilizate metode de tratament includ administrarea de medicamente, remedii naturiste si imunoterapie.

Tratament medicamentos

Cele mai utilizate medicamente pentru tratamentul alergiilor sunt: antihistaminicele, antagonistii receptorilor de leucotriene, corticosteroizii si decongestionantele.

Antihistaminicele sunt substante care blocheaza efectele histaminei eliberate de organism pentru combaterea alergenilor. Ele pot ameliora stranutul si mancarimea din nas si ochi. Sunt disponibile sub forma de pastile, lichide sau spray-uri pentru nas.

Corticosteroizii ajuta la reducerea inflamatiei mucoasei nazale. Ei sunt utilizati, de obicei, sub forma de spray-uri nazale.

Antagonistii receptorilor de leucotriene ajuta la reducerea inflamatiilor si reprezinta o componenta importanta in tratamentul impotriva astmului. Leucotrienele sunt substante implicate in procesele inflamatorii ale corpului. Ele sunt principalele responsabile pentru bronhoconstrictia in timpul crizelor de astm.

Decongestionantele sunt medicamente care ajuta la eliberarea pasajelor nazale si la usurarea respiratiei persoanei alergice. Ele trebuie utilizate doar pentru o perioada scurta de timp deoarece pot provoca reactii adverse, precum insomnie si cresterea tensiunii arteriale.

Remedii naturiste

Remediile naturiste nu trateaza alergiile, dar ajuta la ameliorarea unor simptome usoare.

Tratamente eficiente:

  • Ceaiuri. Se pot folosi anumite plante medicinale care reduc inflamatiile si calmeaza iritatiile de la nivelul cailor respiratorii. De exemplu, ghimbirul si ceapa au proprietati antiinflamatoare, iar menta functioneaza ca un decongestionant. Mierea calmeaza iritatiile si mancarimea de la nivelul  gatului.
  • Irigare nazala cu apa de mare. Solutiile saline, de folos pentru eliberarea temporara a cailor respiratorii si usurarea respiratiei.
  • Bai cu aburi si umidifierea aerului din camera. Eficiente pentru ameliorarea congestiei nazale si usurarea respiratiei.

Imunoterapie

Imunoterapia este o procedura care implica administrarea persoanei alergice unei cantitati mici de alergeni. Imunoterapia poate fi subcutanata (prin injectii) sau sublinguala (prin administrarea de tablete orale sub limba).

Tratamentul are ca scop modificarea raspunsului imun al organismului la alergeni. Acest lucru inseamna desensibilizarea progresiva a corpului fata de un anumit alergen, astfel incat sa nu mai produca o reactie alergica.

Imunoterapia se recomanda persoanelor cu simptome severe si persistente. De asemenea, este utilizata in cazul persoanelor alergice care nu raspund la tratamentul medicamentos.

Masuri de preventie

Alergiile nu pot fi prevenite complet. Totusi, exista masuri ce pot fi luate pentru a evita pe cat se poate contactul cu diferiti alergeni.

In cazul alergiilor la polen si alergenii aerieni (acarieni, mucegai, praf etc):

  • Stai in casa in perioadele cu niveluri ridicate de polen. Cantitatea de polen din aer este raportata de obicei, in mass-media. Daca iesi afara, poarta masca si ochelari de soare pentru a te proteja.
  • Tine ferestrele inchise in casa si masina. Foloseste aerul conditionat pentru a aerisi incaperile.
  • Schimba-ti hainele de afara si fa dus atunci cand intri in casa. Particule de polen raman pe piele si in par.
  • Spala des asternuturile de pat (in apa fierbinte, peste 55 grade Celsius). Aspira covoarele saptamanal si sterge praful cu carpe umede.
  • Foloseste perne si pilote sintetice, inlatura jucariile de plus, draperiile, perdelele si obiectele care adapostesc acarieni.
  • Redu umiditatea din casa, aerisind bine incaperile si izoland peretii si podeaua.

In cazul alergiilor alimentare, latex, animale de companie, soare:

  • Evita alimentele care iti provoaca alergii. Anunta rudele si apropiatii despre alergia ta alimentara astfel incat sa nu gateasca si sa-ti ofere acele alimente.
  • Daca stii ca esti alergic la soare, evita sa-ti expui pielea la radiatii. Poarta ochelari de soare si haine cu maneca lunga cand iesi afara.
  • Nu-ti lua animale de companie in casa.
  • Poarta cu tine injectiile de epinefrina in cazul in care doctorul ti le-a prescris. Acestea reprezinta singurul tratament eficient impotriva socului anafilactic.

In concluzie, exista mai multe tipuri de alergii, fiecare avand particularitatile sale.

Simptomele alergiei pot varia in functie de alergenul care a provocat alergia, dar si de cantitatea de alergen cu care a intrat organismul in contact. Reactia alergica cea mai periculoasa este socul anafilactic, care poate pune viata pacientului in pericol. Discuta cu un medic alergolog daca suspectezi ca ai un anumit tip de alergie.