Socul anafilactic: manifestari, tratament

Socul anafilactic sau anafilaxia reprezinta o reactie alergica severa generalizata, care se declanseaza rapid dupa expunerea la un anumit alergen.

Socul anafilactic este rar si adesea asociat cu intepaturile de insecte, medicamentele intravenoase si in unele cazuri mai putin frecvente, cu ingerarea de anumite alimente.

Afla din acest articol cum poate aparea anafilaxia, ce persoane au un risc mai mare de dezvoltare a acestei reactii alergice si care este tratatamentul sau!

• Cum se produce socul anafilactic?
• Simptome soc anafilactic
• Tipuri de reactii anafilactice
• Cauze socul anafilactic
• Soc anafilactic - Factori de risc
• Diagnosticul anafilaxiei
• Tratament soc anafilactic
• Cum se efectueaza injectia de epinefrina?
• Tratament medicamentos acordat de medic
• Masuri de preventie

In momentul in care un organism hipersensibil este expus la anumiti alergeni, sistemul imunitar reactioneaza exagerat, eliberand histamina si alte substante chimice. Acestea provoaca inflamatii in anumite parti ale corpului si diverse reactii alergice, care sunt de obicei usoare spre moderate. Acestea includ: nas infundat, stranut, umflarea pleoapelor, etc.

In cazul unui soc anafilactic, organismul elibereaza substante chimice in tot corpul, ceea ce poate duce la aparitia urmatoarelor efecte:

• Vasodilatatie
• Contractia musculaturii netede (tip de musculatura care ajuta la indeplinirea functiilor organelor interne)
• Hipersecretie glandulara
• Cresterea permeabilitatii vasculare
• Stimularea terminatiilor nervoase

Socul anafilactic determina scaderea brusca a tensiunii arteriale si probleme respiratorii. Acest lucru face ca celulele si organele corpului sa nu mai primeasca suficient oxigen.

Simptomele socului anafilactic incep de obicei in decurs de 5-15 minute de la expunerea la un alergen. Cu toate acestea, in cazuri foarte rare, semnele pot aparea dupa 1 ora. Socul implica reactii alergice severe in mai multe organe ale corpului. cele mai frecvente simptome fiind urmatoarele:

Soc anafilactic simptome frecvente

• La nivel gastro-intestinal: dureri abdominale, incontinenta fecala, greata, varsaturi, diaree.
• Oral: prurit al buzelor, limbii si cerului gurii, edem al buzelor si al limbii.
• La nivelul sistemului respirator: inflamatia limbii, a orofaringelui sau laringelui, obstructia cailor respiratorii superioare, bronhospasm, presiune toracica, tuse, respiratie suieratoare, stranut, congestie nazala sau rinoree.
• La nivelul pielii: eritem difuz, roseata, urticarie, prurit, angioedema (inflamatie).
• La nivelul sistemului cardiovascular: ameteala, lesin, hipotensiune (tensiune arteriala scazuta), ritm cardiac anormal (puls slab sau rapid), soc hipovolemic (scaderea volumului de sange circulant), dureri toracice. Persoana alergica se simte foarte nelinistita, agitata.
• La nivel ocular: edem periorbital, eritem.
• La nivelul aparatului genito-urinar: crampe uterine, incontinenta urinara.

Exista mai multe tipuri de reactii anafilactice, si anume:

• Unifazice. Acestea apar imediat dupa expunerea la alergen. Simptomele se agraveaza rapid, dar odata tratate, dispar si nu se mai intorc.
• Bi-fazice. In acest caz, poate aparea o reactie anafilactica rapida, care poate fi usoara sau severa. Urmeaza o perioada de timp in care nu exista simptome, iar apoi simptomele reapar, cu o intensitate mai mare, inclusiv dificultate de respiratie si tensiune arteriala scazuta. Majoritatea reactiilor bifazice apar dupa cateva ore de la reactia initiala. Rareori reactiile pot fi intarziate, inclusiv pana la 72 de ore dupa primele simptome. Cand un pacient a avut o reactie anafilactica severa, specialistii recomanda monitorizarea acestuia in spital timp de aproximativ 6-12 ore din cazua riscului de reactii bifazice.
• Anafilaxie prelungita. Acest tip de reactie anafilactica poate dura cateva zile si este rara.

Socul anafilactic apare la contactul unui organism hipersensibil cu un anumit alergen. De obicei, pentru declansarea unei reactii alergice severa precum socul anafilactic este nevoie de o expunere repetata la acelasi alergen.

Cei mai frecventi factori declansatori ai anafilaxiei sunt:

• Anumite alimente (in special arahide si fructe de mare). Sensibilitatea la alimente poate fi atat de mare, incat sa provoace o reactie severa chiar si doar la inhalarea particulelor, de exemplu, la mirosul de fructe de mare sau la deschiderea unui pachet de arahide.
• Latex (de exemplu manusi, seringi si benzi adezive de unica folosinta). Latexul este o seva produsa de arborele de cauciuc Hevea brasiliensis. Reactiile alergice legate de latex pot complica procedurile medicale (interventii chirurgicale, cateterizari, etc) care impica folosirea latexului. De asemenea, personalul medical poate dezvolta o alergie profesionala la manusile din latex.
• Medicamente (in special penicilina si aspirina). Medicamentele administrate pe cale intravenoasa au un risc de 2 ori mai mare de a produce socul anafilactic decat cele pe cale orala.
• Intepaturi de insecte. Veninul de albine, viespi sau furnici contine anumite enzime si proteine ​​care pot provoca un raspuns al anticorpilor IgE.

Polenul si alti alergeni aerieni provoaca rareori anafilaxie.

Persoanele cele mai predispuse de a suferi un soc anafilactic sunt in special cele care au alergii la declansatorii enumerati mai sus. Alti factori de risc includ:

• Atopia- istoric medical de alte reactii alergice (rinita, dermatita atopica, conjunctivita).
• Astmul- socul anafilactic la persoanele cu astm poate fi fatal.
• Medicamentele intravenoase - persoanele care au primit tratament medicamentos pe cale intravenoasa sunt mai susceptibili la anafilaxie.
• Prezenta altor boli cronice - anafilaxia este mai frecventa la pacientii alergici care sufera de boli de inima, afectiuni pulmonare, diabet zaharat, boli severe de ficat si rinichi.

Diagnosticul anafilaxiei se stabileste pe baza observarii simptomelor evidente (tensiune arteriala scazuta, confuzie, transpiratii reci, puls slab sau rapid, probleme respiratorii). Deoarece simptomele se pot agrava rapid si pot pune viata pacientului in pericol, tratamentul e necesar sa fie acordat de urgenta.

Daca simptomele sunt usoare, diagnosticul poate fi confirmat prin teste de sange si de urina. Acestea masoara nivelurile de substante produse in timpul reactiilor alergice. Ele se realizeaza doar in cazuri foarte rare, deoarece in mod obisnuit simptomele sunt clare si suficiente.

Cel mai eficient tratament pentru anafilaxie este injectia cu epinefrina (adrenalina). Persoanelor care au avut reactii alergice severe la alimente sau intepaturi de insecte li se vor prescrie auto-injectoare de epinefrina. Acestea trebuie purtate peste tot, iar in cazul unui soc anafilactic, medicamentul trebuie injectat in exteriorul coapsei.

Epinefrina are un efect rapid. Cand simptomele nu se amelioreaza in 5-15 minute, poate fi necesara o a doua injectie. Dupa o reactie anafilactica, pacientul are nevoie de evaluare medicala, astfel trebuie sunat la 112.

Persoanele cu risc crescut de reactie alergica anafilactica ar trebui sa poarte o bratara medicala de alerta. Aceasta este utila in cazurile severe, atunci cand pacientul nu poate vorbi. De asemenea, este foarte important ca rudele si prietenii apropiati sa fie instruiti despre cum se administreaza o injectie cu adrenalina pentru a oferi ajutor de urgenta.

Epinefrina este de obicei injectata in pielea sau muschii coapsei exterioare. In caz de urgenta, injectia poate fi administrata prin imbracaminte, printr-o tesatura subtire. Iata cateva sfaturi pentru administrarea corecta a epinefrinei:

• Piciorul trebuie tinut ferm in timpul administrarii injectiei.
• Auto-injectorul trebuie tinut in pozitie timp de 10 secunde dupa activare.
• Dupa ce injectorul este scos din coapsa, este importanta masarea usoara a zonei injectate, prin miscari circulare. In acest fel, medicamentul va fi mai bine absorbit.
• Dispozitivul trebuie introdus inapoi in tub si dus la spital pentru ca medicul sa vada cata epinefrina a fost injectata.
• Auto-injectorul se foloseste o singura data. Injectorul nu trebuie reintrodus a doua oara chiar daca acul a iesit din piele inainte de cele 10 secunde recomandate. Daca acul este indoit de la prima utilizare, poate provoca leziuni grave pielii.

Cand esti nevoit sa administrezi injectii unei persoane cu anafilaxie este important sa stii cum se administreaza. In plus, este esential sa iei urmatoarele masuri:

• Daca pacientul prezinta varsaturi, aseaza-l intr-o parte pentru a se evita inecul.
• In cazul in care pacientul este palid, apatic, rece si umed, este posibil sa fie vorba de un blocaj respirator. In aceasta situatie, el trebuie asezat.
• Persoana care a suferit de anafilaxie e necesar monitorizata pana la sosirea echipei medicale.
• Daca da semne ca nu mai respira (stop cardiac), trebuie acordate masuri de prim ajutor (manevre de resuscitare cardio-pulmonara).

In mod obisnuit, tensiunea arteriala ar trebui sa revina la normal dupa administrarea epinefrinei.

Uneori tensiunea arteriala nu revine la normal dupa injectia de adrenalina, medicul va administra lichide intravenos pentru a creste volumul in vasele de sange. In unele cazuri se administreaza si medicamente vasoconstrictoare (care determina ingustarea vaselor de sange). Acestea au rolul de a creste tensiunea arteriala pana la un nivel normal.

De asemenea, pot fi administrate antihistaminice pe cale intravenoasa pana cand simptomele dispar.

Pentru a largi caile respiratorii si a ameliora problemele de respiratie, va fi necesara inhalarea unor medicamente denumite beta-agonisti.

Cea mai buna metoda de preventie a anafilaxiei este evitarea factorilor declansatori. Totusi, cum acest lucru este imposibil de realizat 100%, este esential sa iei unele masuri

Soc anafilactic masuri esentiale

• Cand ai alergii alimentare, citeste cu atentie etichetele tuturor produselor. Daca iei masa in oras, intreaba la restaurant daca foloseste respectivul alergen la pregatirea mancarii.
• In cazul in care esti alergic la insecte, nu merge descult prin iarba si nu purta haine colorate care sa atraga insectele.
• Invata sa recunosti simptomele unui soc anafilactic.
• Discuta cu un medic care sa te invete cum sa-ti efectuezi o injectie cu adrenalina. Apoi, instruieste si persoanele apropiate despre ce trebuie sa faca in cazul in care tu ai reactia alergica severa si nu poti vorbi.

Socul anafilactic reprezinta o reactie severa a sistemului imunitar la contactul cu anumiti alergeni. Simptomele apar brusc si implica mai multe organe ale corpului. Este important sa recunosti semnele anafilaxiei si sa stii care sunt masurile de urgenta in cazul in care suferi o astfel de reactie alergica.

Un soc anafilactic poate fi fatal in cazul in care nu este tratat de urgenta cu epinefrina.