Cum se manifesta raceala la plamani?

Raceala la plamani sau pneumonia afecteaza alveolele pulmonare, micii saci de aer din plamani.

Alveolele se inflameaza si se umplu de puroi sau lichid, ceea face ca pacientul sa respire mai greu. Pneumonia este mai frecventa pe timpul iernii, insa se poate dezvolta si in alte perioade ale anului. Majoritatea persoanelor cu pneumonie se vindeca complet. Totusi, exista situatii cand boala poate pune viata bolnavului in pericol, asadar trebuie tratata cu multa seriozitate. Afla in continuare care sunt simptomele pneumoniei si care este cel mai bun tratament!

• Din ce cauza apare raceala la plamani?
• Simptomele pneumoniei
• Care este diferenta dintre bronsita si pneumonie?
• Teste medicale pentru diagnosticul pneumoniei
• Tratamentul pneumoniei
• Complicatiile pneumoniei

Pneumonia este infectia unuia sau ambilor plamani si este cauzata de bacterii, virusuri sau ciuperci. Daca boala afecteaza unul sau mai multi lobi ai plamanilor, se numeste lobulara.

Pneumonia cauzata de bacterii (bacteriana)

Pneumonia pneumococica este cea mai comuna forma de pneumonie bacteriana. Este cauzata de Streptococcus pneumoniae, un streptococ care traieste in mod normal in caile respiratorii superioare. Pneumonia bacteriana poate aparea singura sau se poate dezvolta dupa o raceala virala sau gripa. Infectia afecteaza de obicei doar o parte sau intreg lobul unui plaman.

Cel mai mare risc de pneumonie bacteriana il au urmatoarele persoane:

• Pacientii care se recupereaza dupa o operatie
• Bolnavii cu afectiuni respiratorii sau infectii virale
• Persoanele cu un sistem imunitar slabit
• Adultii de peste 65 de ani
• Fumatorii

Exista si alte bacterii care pot provoca pneumonii „atipice”. Aceste forme de pneumonii prezinta simptome usor diferite si raspund la alte antibiotice decat cele pentru pneumoniile bacteriene tipice. Pneumoniile atipice sunt:

Pneumonia cauzata de Mycoplasma pneumoniae

Aceasta este mai frecventa in cazul persoanelor cu varsta sub 40 de ani, care traiesc si lucreaza in conditii aglomerate. Boala este adesea suficient de usoara pentru a fi nedetectata si este uneori denumita ”pneumonie ambulanta”.

Pneumonia cauzata de Chlamydophila pneumoniae

Aceasta cauzeaza frecvent infectii ale cailor respiratorii superioare pe tot parcursul anului. Se dobandeste in comunitate, de la o persoana la alta prin tuse si este de cele mai multe ori o forma usoara de pneumonie.

Pneumonia cauzata de Legionella pneumophila

Acesta bacterie provoaca o forma periculoasa de pneumonie. Legionella nu este transmisa de la o persoana la alta. Focarele bolii au fost asociate cu expunerea la apa contaminata din spa-urile cu hidromasaj, fantanile exterioare si altele.

Pneumonia cauzata de virusuri (virala)

Infectiile virale ale tractului respirator superior pot provoca pneumonie. Virusul gripal reprezinta cea mai frecventa cauza de pneumonie virala la adulti, iar virusul sincitial respirator (VSR) este principalul responsabil pentru pneumonia virala la copiii mici.

Majoritatea pneumoniilor virale nu sunt grave si dureaza mai putin timp decat pneumonia bacteriana. Totusi, exista situatii in care pneumonia virala cauzata de virusul gripal poate fi fatala. Acest lucru se poate intampla atunci cand virusul invadeaza plamanii si se inmulteste, iar tesutul pulmonar se umple de lichid, fara sa provoace semne fizice. Aceasta pneumonie este cea mai grava la persoanele care au boli cardiace sau pulmonare preexistente si la femeile insarcinate. In plus, pneumoniile virale pot fi complicate de o invazie secundara a bacteriilor.

Pneumonia cauzata de ciuperci (fungica)

Pneumonia fungica apare mai frecvent la persoanele care au probleme cronice de sanatate sau au un sistem imunitar slabit. De exemplu, pneumonia provocata de ciuperca Pneumocystis jirovecii apare la persoanele care au sistem imunitar slabit din cauza HIV / SIDA sau utilizarea pe termen lung a medicamentelor folosite pentru tratarea cancerului sau gestionarea transplanturilor de organe.

Simptomele pneumoniei pot varia de la foarte usoare la extrem de severe.

Uneori, pacientul nu prezinta semne de infectie sau ele sunt atat de usoare, incat trec neobservate. Alteori, insa, simptomele pot fi atat de grave incat necesita spitalizare. Modul in care corpul unui bolnav raspunde la pneumonie depinde de tipul de germeni care cauzeaza infectia, de varsta si de starea generala de sanatate.

Semnele si simptomele pneumoniei

• Tuse, care poate produce mucus de culoare verde, galben sau cu sange
• Febra, transpiratie si frisoane
• Respiratie suieratoare sau respiratie rapida, superficiala
• Durere ascutita in piept, care se agraveaza atunci cand pacientul respira profund sau tuseste
• Pierderea poftei de mancare, lipsa energiei si stare constanta de oboseala
• Greata si varsaturi (in special la copiii mici)
• Stari de confuzie (frecvente la persoanele in varsta)

De obicei, simptomele pneumoniei bacteriene sunt cele mai grave, necesitand ingrijire medicala. Simptomele pot aparea brusc sau se pot dezvolta treptat. Pacientul are febra mare, transpira abundent, are o respiratie mai rapida si ii creste pulsul. Buzele si marginea unghiilor devin albastrui din cauza lipsei de oxigen din sange, iar starea sa mentala poate fi confuza sau deliranta.

Simptomele pneumoniei virale se dezvolta de obicei pe o perioada de cateva zile si sunt similare cu cele ale gripei: febra, tuse uscata, cefalee, dureri musculare și slabiciune. In decurs de o zi sau doua, simptomele se inrautatesc de obicei. Apare o tuse mai puternica, dificultati de respiratie si dureri musculare. Poate aparea febra mare si colorarea in albastru a buzelor.

Simptomele pneumoniei variaza de la caz la caz.

Unii nou-nascuti si sugari nu prezinta semne ale infectiei. Altii vomita, au febra, tusesc, sunt agitati sau dimpotriva, sunt obositi si fara energie. Varstnicii si bolnavii cronici pot avea simptome mai putine si mai usoare, iar persoanele care au deja o boala pulmonara cronica, au de obicei simptome grave.

Daca pneumonia afecteaza alveolele pulmonare, bronsita este o inflamatie a tuburilor bronsice, cele care transporta aerul in plamani. Bronsita poate fi acuta (dureaza cateva saptamani si, de obicei, dispare de la sine) sau cronica (afectiunea dureaza mai mult si este mai grava).

La fel ca si pneumonia, bronsita poate fi cauzata de virusuri si bacterii, dar in plus, poate fi provocata si de poluare si fumat. Simptomele bronsitei includ:

• Congestie in piept si tuse productiva
• Dificultati de respiratie (inclusiv respiratie suieratoare)
• Dureri de corp
• Frisoane
• Febra scazuta
• Nas infundat
• Durere in gat

Tratamentul bronsitei poate include antibiotice, antitermice si aerosoli, in functie de factorul declansator al bolii. Complicatiile bronsitei sunt: pneumonie, emfizem pulmonar, boala pulmonara cronica si altele.

Pentru a confirma diagnosticul de pneumonie, medicul specialist va efectua mai multe investigatii, care pot include:

• Analize de sange. Acestea sunt necesare pentru a identifica cauza pneumoniei.
• Radiografie toracica. Aceasta ajuta la localizarea si amploarea inflamatiei de la nivelul plamanilor.
• Pulsoximetrie. Masurarea nivelului de oxigen din sange este necesar deoarece pneumonia poate impiedica plamanii sa deplaseze suficient oxigen in fluxul sanguin.
• Testul sputei. Se ia o proba din mucusul produs dupa o tuse profunda, pentru a cauta sursa infectiei.

In cazul varstnicilor sau altor persoane cu risc ridicat, poate fi necesara spitalizarea si efectuarea de teste medicale suplimentare. Acestea includ:

• Tomografia computerizata a pieptului. Aceasta ajuta la o mai buna vizualizare a plamanilor si depistarea eventualelor complicatii.
• Cultura lichidului pleural. Prin aceasta procedura se extrage o cantitate mica de lichid din jurul tesuturilor care inconjoara plamanul, pentru a analiza si identifica cauza pneumoniei.
• Bronhoscopia. Aceasta este o modalitate excelenta de a observa mai bine caile respiratorii ale plamanilor. De asemenea, medicul poate lua probe de lichide sau o biopsie de tesut pulmonar.

Tratamentul depinde de tipul de pneumonie. De cele mai multe ori, infectia este tratata acasa, insa exista si cazuri in care este necesara spitalizarea. In timp ce majoritatea pneumoniilor virale nu necesita tratament specific, medicul specialist va trata pneumoniile bacteriene cu antibiotice.

Pe langa medicamente, pacientul trebuie sa adopte o dieta nutritiva, sa se hidrateze foarte mult si sa se odihneasca. Este posibil sa fie nevoie de oxigenoterapie, dar si anumite medicamente pentru ameliorarea durerii, controlul febrei si calmarea tusei.

Cu un tratament adecvat, majoritatea persoanelor se vindeca complet de pneumonie. Totusi, exista cazuri in care boala se poate agrava si poate deveni fatala. Cei mai predispusi la complicatii sunt varstnicii, copiii foarte mici (sub 2 ani), persoanele cu imunitate scazuta si bolnavii cronici (in special cei cu diabet sau ciroza). Complicatiile pot include:

• Sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA). Aceasta este o forma severa de insuficienta respiratorie.
• Abcese pulmonare. Acestea sunt saci de puroi formati in interiorul sau in jurul plamanului. Este posibil sa fie nevoie sa fie drenate cu o interventie chirurgicala.
• Insuficienta respiratorie. In acest caz va fi nevoie de utilizarea unui aparat de respiratie sau a unui ventilator.
• Septicemie. In aceasta situatie, infectia intra in sange, putand provoca insuficienta organelor.

Cea mai buna metoda de a preveni pneumonia si complicatiile sale este vaccinarea impotriva virusului gripal.

In concluzie, deoarece pneumonia se poate manifesta ca o simpla raceala sau gripa, boala poate ramane netratata. In acest fel, creste riscul aparitiei unor probleme grave de sanatate. Prin urmare, este deosebit de important sa consulti un medic daca observi ca simptomele infectiei respiratorii dureaza mai mult de 2 saptamani!