Alergia alimentara: tipuri, simptome, tratament

Sistemul imunitar al unei persoane cu alergii alimentare are o reactie exagerata atunci cand este expus la o substanta inofensiva prezenta in anumite alimente.

Organismul identifica gresit acea substanta ca fiind toxica si incearca sa se apere impotriva sa. Reactiile alergice variaza de la foarte usoare la foarte grave, culminand cu socul anafilactic, o reactie severa care poate pune viata pacientului in pericol.

Afla din acest articol care sunt principalele alimente care pot provoca alergiile alimentare, care sunt simptomele alergice si ce poti face pentru a le ameliora!

• Cum apare alergia alimentara?
• Alergia alimentara vs intoleranta alimentara
• Care sunt principalii alergeni alimentari?
• Tipuri de alergii alimentare
• Simptomele alergiei alimentare
• Diagnosticul alergiilor alimentare
• Tratamentul alergiei alimentare

Atunci cand o persoana cu alergie alimentara este expusa la un anumit aliment, proteinele din acel aliment se leaga de anticorpii IgE specifici produsi de sistemul imunitar al persoanei respective.

Acest lucru declanseaza o reactie de aparare imuna a organismului. El produce si elibereaza anumite substante chimice cu scopul de a elimina corpul strain pe care il considera toxic. Aceasta actiune declanseaza mai multe simptome alergice, care pot fi usoare sau foarte severe.

Alergia alimentara si intoleranta alimentara sunt de multe ori confundate deoarece simptomele celor doua afectiuni sunt asemanatoare. Totusi, exista diferente cauzale semnificative intre cele doua si trebuie abordate diferit din punct de vedere terapeutic.

Alergiile alimentare reprezinta reactii excesive ale sistemului imunitar al organismului la o proteina din anumite alimente (alergeni).

Intoleranta alimentara este o reactie chimica pe care o au unele persoane dupa ce au mancat sau baut anumite alimente. Intoleranta alimentara nu este un raspuns imun. Ea a fost asociata cu astm, sindromul oboselii cronice si sindromul intestinului iritabil.

Alergenii alimentari responsabili pentru provocarea a 90% din reactiile alergice sunt urmatoarele 8 alimente:

• Lapte de vaca

Alergia la laptele de vaca este cea mai frecventa alergie alimentara la sugari si copiii mici. Cu toate acestea, statisticile arata ca aproximativ 70% dintre copiii cu alergie la laptele de vaca tolereaza laptele de vaca daca acesta este fiert. Acest lucru se intampla deoarece in procesul de fierbere este perturbata structura proteinelor care cauzeaza alergia la laptele de vaca proaspat. Studiile arata ca aproximativ 90% dintre copiii afectati scap de aceasta alergie pana la varsta de 3 ani.

• Oua

Alergia alimentara la ouale de gaina este frecventa la sugari si copiii mici.

Ea este mai putin intalnita la copiii mai mari si la adulti. Statisticile arata ca pana la 2% dintre copiii mici sunt alergici la oua. Majoritatea copiilor isi depasesc in cele din urma alergia pana la varsta de 6 ani. Totusi, unele persoane raman alergice la ou pe toata durata vietii. Ca si in cazul laptelui de vaca, fierberea oului perturba proteina responsabila de alergia la oua, astfel majoritatea copiilor cu alergie la ou tolereaza, totusi, oul fiert.

• Peste

Studiile au aratat ca somonul, tonul, somnul și codul sunt pestii la care cele mai multe persoane au raportat reactii alergice. Aceasta alergie alimentara este mai frecventa la adulti. Daca un individ este alergic la peste nu inseamna ca el va avea reactie alergica si la consumul de fructe de mare/crustacee. Totusi, este important sa fie foarte precaut.

• Arahide

Arahidele nu fac parte din aceeasi categorie cu nucile care cresc in copaci (migdalele, caju, fistic etc). Arahidele cresc sub pamant si fac parte dintr-o familie diferita de plante, si anume leguminoasele. Alte exemple de leguminoase includ fasolea, mazarea, lintea si soia. O persoana alergica la arahide nu inseamna ca este alergica la o alta leguminoasa. Cu toate acestea, alergia la lupin, o planta leguminoasa utilizata in mod obisnuit in bucataria vegana, poate aparea la pacientii cu alergie la arahide.

• Fructe de mare/crustacee

Alergia alimentara la crustacee este frecventa atat la adulti, cat si la copii.

Aceasta alergie ramane, de obicei, pe tot parcursul vietii. Fructele de mare pot fi impartite in 2 categorii: crustacee (crevetii, crabul si homarul) si molustele (scoici, midii, stridii, caracatita, calamar, melc). Alergia la crustacee este mai frecventa decat alergia alimentara la moluste.  

• Nuci

Alergiile alimentare la nuci sunt printre cele mai frecvente atat la copii, cat si la adulti. Alimentele din categoria nucilor care provoaca reactii alergice sunt migdalele, alunele, nucile, caju si fisticul. Datele statistice arata ca mai mult de 50% dintre pacientii care reactioneaza la un tip de nuca (de exemplu caju) vor reactiona si la alte tipuri (de exemplu fistic sau nuci pecan). De obicei, alergia la nuci nu este depasita o data cu varsta.  

• Soia

Alergia la soia este mai frecventa la sugarii si copiii mici decat la copiii mai mari si adulti. Soia face parte din familia leguminoaselor. Fasolea, mazarea, linte si arahide sunt, de asemenea, leguminoase. Desi este rar ca pacientii alergici la arahide sa reactioneze la soia, inversul nu este adevarat. Studiile au aratat ca pana la 88% dintre pacientii alergici la soia au avut alergie la arahide sau au fost sensibilizati semnificativ la arahide. Persoanele cu alergie la soia au fost mai susceptibile de a fi alergice sau sensibilizate la alergenii majori, inclusiv arahide, nuci, oua, lapte si susan .

• Grau

Alergia la grau este raportata cel mai adesea la copiii mici. Totusi, 2/3 dintre copiii cu alergie la grau o depasesc pana la varsta de 12 ani. Unele persoane raman alergice pe tot parcursul vietii.

Alergia alimentara la grau poate fi uneori confundata cu boala celiaca, care provoaca la randul sau reactii adverse la consumul graului.

Cu toate acestea, cauzele celor doua conditii medicale sunt foarte diferite. Alergia la grau rezulta dintr-o reactie imunologica adversa la proteinele din grau. Reactiile alergice sunt tipice si implica pielea, tractul gastrointestinal, sistemul respirator si soc anafilactic la unii indivizi.

Boala celiaca este o boala autoimuna. Anticorpii sunt produsi ca raspuns la prezenta glutenului, rezultand inflamatii si deteriorarea mucoasei intestinului subtire. Multe simptome implica tractul gastrointestinal (diaree, constipatie, scadere in greutate, dureri abdominale si balonare). Pot exista si alte simptome care includ eruptii cutanate si tulburari care rezulta din deficienta de nutrienti. Este important ca diagnosticul sa fie corect pentru a preveni complicatiile pe termen scurt si lung. Abordarea terapeutica este diferita pentru cele doua afectiuni.

Factori de risc

Oricine poate dezvolta o alergie alimentara, dar exista anumiti factori de risc care favorizeaza aparitia sa. Acestia pot fi:

• Istoricul familiei. O persoana care are in familie rude apropriate cu astm sau o boala alergica, este mai predispusa la dezvoltarea alergiei alimentare.
• Istoric personal medical. Daca o persoana are deja anumite afectiuni alergice (alergii alimentare, astm si alergii sezoniere) este posibil sa dezvolte alte noi alergii.
• Factori de mediu. Mai multe cercetari au aratat ca bebelusii nsscuti prin cezariana pot avea mai multe sanse sa dezvolte alergii alimentare. Introducerea alergenilor obisnuiți (arahide) mai devreme in viata poate reduce riscul aparitiei alergiilor alimentare.
• Prezenta unor bacterii intestinale. Unele studii au aratat ca persoanele cu alergii la nuci sau alergii sezoniere au in organism niveluri mai ridicate de anumite bacterii care se gasesc in mod obisnuit in microbiota intestinului uman (Bacteroidale). De asemenea, acele persoane au si niveluri mai mici de tulpini Clostridiales (o bacterie care provoaca diareea).

Alergiile alimentare pot fi impartite in 2 tipuri principale. Acestea sunt:

• Alergii de tip IgE mediata. In acest caz, sistemul imunitar al persoanei cu alergie reactioneaza anormal atunci cand este expus la anumit aliment. Reactia alergica este rapida, in cateva minute sau ore. Reactiile imediate sunt cauzate de un anticorp imunoglobulina E (IgE) specific alergenului care se afla in fluxul sanguin.
• Alegii de tip non-IgE. In acest caz, alergia alimentara este cauzata de o reactie care implica alte componente ale sistemului imunitar in afara de anticorpii IgE. Reactiile alergice sunt in general ale tractului gastrointestinal (varsaturi, balonare si diaree). Ele nu apar imediat dupa ingestia alimentelor.  

Simptomele alergiei alimentare pot aparea rapid, dupa cateva minute sau ore de la consumul unui alergen.

Totusi, exista cazuri in care reactia alergica este intarziata (alergii de tip non-IgE), si anume pana la 2 zile de la ingerarea alimentului. Simptomele variaza de la usoare spre moderate, pana la foarte severe (soc anafilactic).

Simptome alergii alimentare comune:

• Senzatia de furnicaturi in gura
• Senzatia de arsura in buze si gura
• Umflarea fetei, a ochilor si buzelor
• Aparitia eruptiilor cutanate (urticarie)
• Nas congestionat sau secretii nazale
• Greata, varsaturi si/sau diaree
• Ochi inrositi sau aposi

Anafilaxia sau socul anafilactic este o reactie alergica grava. Semnele si simptomele socului apar de obicei imediat si se agraveaza rapid. Acestea pot include:

• Scaderea rapida a tensiunii arteriale
• Senzatie inexplicabila de teama
• Senzatie de mancarime in gat
• Umflarea gatului, buzelor, fetei si gurii
• Probleme respiratorii (respiratie suieratoare sau dificultati de respiratie care se agraveaza)
• Mancarimea pielii sau eruptie cutanata pe o mare parte din corp
• Stranut, nas curgator
• Tahicardie (batai rapide ale inimii)
• Greata, varsaturi
• Pierderea constiintei

Diagnosticul alergiilor alimentare se stabileste pe baza observarii simptomelor.

De obicei, simptomele apar imediat dupa consumul anumitor alimente, iar acest lucru face usoara identificarea alergenului responsabil pentru reactia alergica. Cu toate acestea, in cazul in care cauza nu poate fi identificata, sunt necesare anumite teste pentru a pune diagnosticul de boala alergica. Acestea includ:

• Teste cutanate de piele (prick-test). Medicul inteapa sau zgarie usor pielea pacientului si plaseaza in locul respectiv un alergen diluat. Daca persoana are o reactie cat de mica precum mancarime, umflaturi sau roseata, inseamna ca poate avea o alergie alimentara. Este posibil sa fie nevoie ca acest test sa fie repetat de mai multe ori.
• Teste de sange. Acestea sunt necesare pentru a identifica prezenta anticorpilor specifici ai anumitor proteine ​​alimentare. Ele se efectueaza numai in cazul in care, din anumite motive, nu sunt posibile testele cutanate.
• Jurnal alimentar. Este necesar ca persoana sa noteze tot ce mananca si sa descrie simptomele, daca acestea apar.
• Teste de provocare alimentara. Acestea sunt unele dintre cele mai eficiente metode de diagnostic al unei alergii alimentare. Medicul ofera persoanei testate alergeni alimentari in cantitati crescande, monitorizand simptomele. Acest test se face doar sub supraveghere medicala atenta, astfel incat sa se trateze prompt reactiile alergice severe.

Cel mai eficient tratament al alergiilor alimentare este evitarea alimentelor care provoaca reactia alergica.

Evitarea alimentelor presupune nu doar eliminarea lor din dieta, ci si evitarea inhalarii sau atingerii acestora. Tacamurile, vesela si suprafetele de gatit ar trebui sa fie, de asemenea, lipsite de orie fel de alergeni alimentari.

Cand o persoana renunta sa mai consume un anumit aliment, este nevoie sa caute alte surse de nutrienti pe care le-ar fi luat din alimentul respectiv. De exemplu, laptele este o sursa obisnuita de calciu si proteine. Un individ care renunta complet la consumul de lapte, va trebui sa se asigure ca primeste aceste substante din alte alimente.

Deoarece este posibil ca o persoana alergica sa consume din greseala alimentul care ii provoaca o reactie alergica, este important sa stie sa trateze simptomele atunci cand apar. Ameliorarea simptomelor se poate efectua prin:

• Administrarea de antihistaminice. Medicamentele antihistaminice orale sunt de obicei eficiente pentru persoanele cu simptome usoare sau moderate. Histaminele sunt substante chimice care provoaca cele mai multe simptome alergice, iar antihistaminicele le blocheaza efectele.
• Imunoterapia orala. Aceasta este o modalitate relativ noua de gestionare a alergiilor alimentare. Procedura consta in administrarea persoanei cu alergie alimentara a unei cantitati crescande de alergen pentru a desensibiliza organismul la respectivul alergen. Imunoterapia orala nu este disponibila pentru toate alimentele.
• Injectiile cu epinefrina (adrenalina). Ele reprezinta singurul tratament eficient atunci cand apare socul anafilactic. Persoanele care au mai avut reactii alergice severe este important sa poarte cu ele aceasta substanta autoinjectabila.  

In concluzie, alergiile alimentare reprezinta reactii exagerate ale sistemului imunitar al unei persoane la expunerea la anumite alimente.

Exista 8 grupe de alimente responsabile pentru 90% din reactiile alergice, iar acestea sunt: laptele de vaca, oua, peste, fructe de mare, nuci, soia, arahide si grau. Simptomele alergiei alimentare pot varia, de la usoare la foarte severe. Este important sa stii cum se manifesta o alergie alimentara astfel incat sa o poti gestiona si sa previi aparitia socului anafilactic.

Referinte:

https://www.foodallergy.org/