Pneumonia: tipuri, simptome, tratament

Pneumonia este o infectie la nivelul plamanilor care provoaca inflamatii si leziuni ale tesuturilor pulmonare.

In majoritatea cazurilor, pneumonia e o afectiune usoara, care se vindeca complet. Cu toate acestea, ea poate dezvolta complicatii grave de sanatate si poate fi fatala.

Afla din acest articol care sunt factorii de risc care pot declansa aparitia pneumoniei, cum poti identifica mai repede simptomele bolii si ce trebuie sa faci pentru a o trata si preveni!

• Ce e pneumonia?
• Cauze pneumonie
• Transmitere pneumonie
• Risc crescut de pneumonie
• Tipuri de pneumonie
• Simptome pneumonie
• Diagnostic
• Tratamentul pneumoniei
• Tratament naturist
• Cat dureaza pneumonia?
• Complicatiile pneumoniei
• Metode de preventie

Pneumonia este o infectie a tractului respirator inferior.

Se caracterizeaza prin inflamatia tesutului pulmonar si umplerea cu puroi si lichid a alveolelor pulmonare. Boala poate afecta unul sau ambii plamani si poate avea forme usoare, tratabile sau forme severe, cu complicatii grave de sanatate.

Plamani sanatosi vs plamani cu pneumonie

Plamanii sunt compusi din pasaje (bronhii) prin care circula aerul si saci mici (alveole) unde are loc schimbul de gaze (sangele este oxigenat si dioxidul de carbon eliminat). Inima pompeaza sangele dezoxigenat din corp in plamani, unde e oxigenat in alveole. Cealalta parte a inimii pompeaza apoi acest sange oxigenat inapoi in restul corpului.

In timpul respiratiei, la o persoana sanatoasa, alveolele se umplu cu aer. In cazul unui pacient cu pneumonie, din cauza infectiei, alveolele se umplu cu puroi si lichid, iar tesutul pulmonar se inflameaza. Prin urmare, pacientul are o respiratie ingreunata, iar transportul oxigenului in organismul sau va fi afectat.

Pneumonia se dezvolta in general atunci cand plamanii sunt infectati fie de un virus respirator, fie de bacterii sau mai rar, de ciuperci. Principalele microrganisme responsabile pentru aparitia pneumoniei sunt:

• Virusi: Virusul respirator sincitial, Metapneumovirus uman, Parainfluenza, Virusul gripal (de tip A si B), Adenovirusul, Rinovirusul si Enterovirusul.
• Bacterii: Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydophila pneumoniae.
• Ciuperci: Histoplasma capsulatum, Coccidioides immitis, Blastomyces dermatitidis, Cryptococcus neoformans, Aspergillus.

De cele mai multe ori, pneumonia reprezinta o complicatie a unei infectii respiratorii (gripa sau raceala).

Virusii care cauzeaza pneumonia se pot raspandi de la o persoana la alta prin tuse sau stranut, dar si prin atingerea unor suprafete contaminate. Bacteriile care in mod obisnuit traiesc in gura, sinusuri si nas se pot raspandi in plamani, provocand o infectie. Ciupercile pot fi inhalate din zone contaminate.

Nu toti oamenii care au inhalat germenii respectivi se infecteaza de pneumonie. Exista anumite persoane ce au un risc crescut de a dezvolta boala, in special cei cu sistem imunitar slabit.

In general, persoanele care au o imunitate scazuta sunt predispuse la imbolnavire. Acestea pot fi:

• Copiii sub 5 ani. Acestia sunt cei mai afectati de pneumonie deoarece sistemul lor imunitar nu e complet dezvoltat si nu poate lupta impotriva infectiei. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pneumonia ucide anual peste 800.000 de copii sub 5 ani.
• Persoanele varstnice. Adultii peste 65 de ani au un risc mai mare de a dezvolta pneumonii.
• Fumatorii. Expunerea indelungata la fumul de tigara creste riscul pneumoniei, in special la adultii tineri si de varsta mijlocie.
• Pacientii cu alte afectiuni medicale (pulmonare, respiratorii, diabet, boli de inima ori ficat, cancer, etc)
• Pacientii care iau doze mari de corticosteroizi
• Persoanele cu tulburari autoimune (lupus, scleroza multipla si altele)
• Persoanele cu tulburari hematologice (de sange)
• Pacientii cu transplant de organe
• Pacientii cu probleme de inghitire

Exista mai multe tipuri de pneumonie, clasificate in functie factori diferiti. Astfel:

In functie de cauzele pneumoniei (germenii ce au provocat boala), se disting:

Pneumonie bacteriana

• cauzata de bacterii. Streptococcus pneumoniae - principala bacterie responsabila pentru declansarea pneumoniei.

Pneumonie virala

• cauzata de virusi. Virusul gripal e cauza cea mai frecventa pentru pneumonia virala.

Pneumonie fungica

• Pneumonia fungica e cauzata de ciuperci. Aspergillus e una dintre cele mai raspandite ciuperci aeriene.

In functie de locul unde a fost contractata, pneumonia se clasifica in:

Pneumonie dobandita in comunitate (in afara unui spital)

• Aceasta e cea mai frecventa forma de pneumonie.

Pneumonie nosocomiala (dobandita in spital)

• Aceasta forma de pneumonie e deseori mai grava deoarece bacteriile ce provoaca boala sunt mai rezistente la antibiotice.
• pneumonie asociata asistentei medicale (dobandita in aziluri, centre de dializa si alte unitati de ingrijire medicala).

In functie de modalitatea prin care a fost contractata, pneumonia e de 2 feluri:

Pneumonie prin aspiratie

• Aceasta e provocata de inhalarea in plamani a unui corp strain (varsaturi, alimente, suc gastric sau alte anumite substante chimice).

Pneumonie asociata ventilatorului

• Aceasta infectie pulmonara apare la pacientii intubati cu ventilatie mecanica.

Simptome comune ale pneumoniei:

• Febra peste 38 de grade Celsius. Febra e de obicei insotita de transpiratii abundente si frisoane
• Tuse seaca sau productiva. Sputa/flegma poate avea o consistenta groasa, de culoare verde sau galbena. In unele cazuri, poate aparea si hemoptizia (tuse cu sange).
• Durere toracica pleuritica. Durerea e ascutita si se simte ca un junghi in piept.
• Stare de slabiciune si oboseala
• Dureri de cap, musculare si articulare
• Dispnee (dificultati de respiratie)
• Tahicardie (ritm cardiac accelerat)
• Pierderea poftei de mancare
• Tahipneea (respiratie accelerata). Aceasta e mai frecventa la pneumonia la copii.
• Scartaituri si diverse sunete ale respiratiei bronsice
• Confuzie si delir. Acestea apar la persoanele in varsta.
• Ameteala, stare de greata si varsaturi. Unii pacienti au si diaree.
• Albastrirea unghiilor si pielii. Aceasta colorare apare din cauza lipsei de oxigen si necesita ingrijire medicala de urgenta.

Simptomele pneumoniei pot fi usoare sau severe, in functie de varsta pacientului si de prezenta altor afectiuni medicale. De obicei, daca pacientii au alte infectii respiratorii sau alte boli, acestea se agraveaza din cauza pneumoniei.

De asemenea, simptomele sunt diferite si in functie de tipul de pneumonie. De exemplu, semnele si simptomele pneumoniei bacteriene pot aparea brusc, in decurs de 24 de ore de la expunere, in timp de simptomele unei pneumonii virale se dezvolta, de obicei, lent, in decurs de cateva zile.

In cazul pneumoniei fungice, simptomele pot fi minore si din acest motiv, de multe ori diagnosticul si tratamentul pot fi intarziate. La copii, infectia fungica poate fi asimptomatica.

Este nevoie de consult medical de urgenta in cazul cand apar urmatoarele semne si simptome:

• Stare de letargie la copiii mici si sugari
• Semne de deshidratare la copii (productie mica de urina, puls ridicat, plans fara lacrimi, gura uscata)
• Confuzie la adultii peste 65 de ani
• Lipsa oxigenului (unghii sau buze albastre)
• Scaderea temperaturii corpului sub cea normala
• Tahicardie sau puls slab

Diagnosticul pneumoniei se stabileste de catre un medicul specialist dupa un consult medical si efectuarea mai multor investigatii. Examinarea fizica consta in observarea simptomelor tipice ale pneumonie: tuse cu sputa, durere toracica, febra si probleme de respiratie observate la auscultatie. Testele suplimentare efectuate pentru confirmarea diagnosticului sunt:

• Radiografie toracica. Aici se pot observar alveolele pulmonare pline cu puroi sau lichid.
• Teste de sange. Acestea sunt necesare pentru a identifica severitatea pneumoniei.
• Teste de urina. Aceste analize ajuta la diagnosticarea unei pneumonii cauzate de bacteriile Streptococcus pneumoniae si Legionella pneumophila.
• Cultura sputei. Sputa expectorata se analizeaza la microscop pentru a identifica agentul patogen care a provocat pneumonia.
• Masurarea nivelurilor de oxigen si dioxid de carbon din sange. Acesta procedura ajuta la identificarea severitatii bolii.

In cazul unei pneumonii severe, se vor efectua si alte investigatii mai complexe. Acestea sunt:

• Bronhoscopie. Aceasta se efectueaza in cazuri mai rare. Un tub mic cu o camera video atasata este introdus in plamani pentru a observa mai bine interiorul acestora. Medicul poate lua o proba de tesut (biopsie) pentru analize suplimentare.
• Scanare CT. Aceasta se utilizeaza cand medicul suspecteaza o complicatie grava provocata de pneumonie.

Tratamentul pneumoniei se stabileste in functie de microorganismul care a provocat boala si severitatea acesteia.

Pneumonia bacteriana se trateaza cu antibiotice.

Scopul terapiei este de a distruge bacteriile care cauzeaza infectia si de a opri multiplicarea acesteia.

Este important ca pacientii sa urmeze tratamentul complet cu antibiotic, chiar daca se simt mai bine dupa cateva zile. Daca tratamentul este interupt, bacteriile pot deveni rezistente la respectivele antibiotice, crescand si inmultindu-se sim ai mult. In acest fel, creste riscul aparitiei unei infectii si mai severe. Tipul de antibiotic folosit este stabilit de medic, in functie de bacteria care a cauzat boala, de severitatea afectiunii si de sensibilitatea pacientului la anumite antibiotice.

Pneumonia virala nu raspunde la tratamentul cu antibiotice.

In acest caz, sunt recomandate medicamente antivirale, care amelioreaza simptomele.

Acestea sunt in special medicamente antiinflamatoare si analgezice pentru reducerea febrei si durerilor. Medicamentele pentru tuse NU sunt recomandate deoarece nu sunt eficiente in cazul pneumoniei.

Tratamentul poate fi efectuat la domiciliu (in cazuri usoare de pneumonie) ori la spital (in cazuri de pneumonie severa sau pacienti cu risc ridicat de complicatii).

Cand este nevoie de spitalizare, pacientul poate primi oxigen suplimentar (oxigenoterapie) sau medicamente direct in plamani (terapie inhalatorie ori intravenoasa).

Pe langa tratamentul medicamentos, pacientii cu pneumonie trebuie:

• Sa se hidrateze foarte mult
• Sa se odihneasca
• Sa aiba o dieta alimentara echilibrata
• Sa renunte la fumat

Tratamentul naturist nu poate inlocui medicatia, insa pot fi de folos pentru ameliorarea simptomelor. Remediile naturiste eficiente in cazul infectiei plamanilor includ:

• Bai cu aburi si umidifierea camerei bolnavului. Acestea sunt eficiente pentru decongestionarea cailor respiratorii si usurarea respiratie.
• Ceaiuri cu efect calmant si expectorant. Acestea sunt: ceaiuri de menta, eucalipt, schinduf, turmeric, ciubotica cucucului, ghimbir.
• Inhalatii cu uleiuri esentiale din plante (cimbru, oregano). Acestea pot fi de folos pentru eliberarea cailor respiratorii.
• Siropuri din plante naturale pentru a ajuta expectoratia. Siropul din muguri de brad sau ridiche neagra pot fi de folos.
• Miere pentru calmarea iritatiilor gatului. Mierea nu se administreaza copiilor sub 1 an.
• Suplimente alimentare. Deoarece pacientul cu pneumonie are un sistem imunitar slabit, pot fi de folos anumite suplimente alimentare pe baza de plante medicinale. Pe langa dieta sanatoasa, acestea ajuta la cresterea imunitatii organismului astfel incat acesta sa poata lupta cu infectia.

Perioada de recuperare depinde de varsta si starea generala a pacientului.

Chiar daca simptomele se imbunatatesc in mod constant, pneumonia dureaza cateva saptamani poate chiar luni. Ghideul general de recuperare este urmatorul:

• Dupa 1 saptamana- febra ar trebui sa dispara complet
• Dupa 4 saptamani - durerea toracica si productia de mucus ar trebui sa se reduca substantial
• Dupa 6 saptamani - tusea si dificultatile de respiratie se amelioreaza
• Dupa 3 luni - majoritatea simptomelor trec, dar pacientul este in continuare foarte obosit
• In 6 luni - pneumonia se vindeca complet.

In cazurile severe, rata de vindecare paote fi destul de mica, in special al pacientii care sunt in terapie intensiva. Conform statisticilor OMS, rata mortalitatii pneumoniei la copiii sub 5 ani este de 15%. In cazul adultilor din terapie intensiva riscul de deces creste pana la 25%.

Desi pneumonia este o afectiune usoara, care raspunde bine la tratament, pot aparea uneori, complicatii grave de sanatate din cauza pneumoniei. Acestea pot fi:

• Revarsat pleural (acumularea de lichid intre pleura si captuseala interioara a peretelui toracic)
• Abces pulmonar (formarea unor buzunare de puroi in plamani)
• Bacteremie (infectia sangelui)
• Septicemie (extinderea infectiei in tot corpul, determinand blocarea organelor)
• Meningita (infectia creierului)
• Artrita septica (infectia articulatiilor)
• Endocardita, pericardita, atac de cord
• Sindrom de detresa respiratorie (o forma severa de insuficienta respiratorie)
• Deces

Cea mai eficienta metode de prevenire a pneumoniei este vaccinarea cu vaccinul pneumococcic.

De obicei, copiii primesc imunizare impotriva virusului Haemophilus Influenzae si Pertussis la varsta de 2 luni. De asemenea, vaccinul antigripal previne nu doar gripa, ci si complicatiilor sale, inclusiv a pneumoniei.

Alte masuri de preventie eficiente sunt:

• Evitarea fumatului
• Gestionarea afectiunilor medicale subiacente, precum astm bronsic, insuficienta cardiaca congestiva sau diabet
• Igiena sanitara buna (spalarea mainilor cu apa si sapun)
• Intarirea imunitatii. Deoarece pneumonia apare la persoanele cu sistem imunitar slab, cresterea imunitatii este esentiale. Aceasta se poate efectua prin alaptarea exclusiva la san a bebelusului cel putin 6 luni de zile, dieta sanatoasa si, atunci cand este cazul, administrarea de suplimente alimentare.

In concluzie, pneumonia este o infectie relativ comuna a plamanilor.

Ea poate fi usoara, dar in unele cazuri poate pune viata pacientilor in pericol. Este important sa fii atent la simptome si sa consulti un medic daca ai o tuse care nu dispare, febra, dureri in piept si dificultati de respiratie.

&